Ma rup

img_5935-0

Ma rup de acel eu
De trecut, de prezent, de viitor
Ma despart de celalalt eu
De suflet, de carne, de oase
Ma cuprind in brate
Si imi iau ramas bun

Ma rup de mine si de tine
De spuma marii, de piscuri montane
Ma eliberez de sosia mea
De spirit, de strigate, de fum
Ma acopar cu frunze
Si ma ascund in pamant

Ma rup de strigate
De pace, de teatru, de voce
Ma spal de pacate
De cuvinte, de marturii, de dureri
Ma incordez in minte si trup
Si-mi caut finalul

Ma rup de fantomele trecutului
De amintiri, de plansete, de rasete
Ma schimb mereu in alt eu
Diferit,unic si original
Ma imbratisez usor
Si-l accept pe eul de azi.
 

Pacienta tacuta recenzie

pacienta tacuta

Romanul Pacienta tacuta este cotat a fi romanul anului 2019 si inca se mentine in topurile romanelor thriller cele mai bine vandute. Romanul este centrat pe personajul Alicia Berenson, o pictorita foarte cunoscuta si casatorita cu un fotograf celebru pe nume Gabriel. Ei locuiesc intr-o zona foarte superba alaturi de un parc intr-o casa moderna. Gabriel se intoarce acasa tarziu si este impuscat de cinci ori de catre Alicia. Dupa aceasta fapta ea ramana tacuta, refuza sa vorbeasca cu oricine.

Refuzul ei de a comunica verbal dovedeste ca totul incepe de undeva din trecutul copilariei ei. Faptul ca ea devine un mister o coteaza ca fiind cea mai bine platita pictorita a momentului. Pretul tablourilor sale creste,ceea ce face ca tablourile sa devina pretioase. Faptul ca refuza sa vorbeasca o aduce intr-un spital psihiatric, The Grove din nordul Londrei. Theo Faber un psihoterapeut de 42 ani, aplica pentru job in spitalul The Grove si este acceptat. Hotararea lui de a o trata pe Alicia si de a afla motivul pentru care l-a impuscat pe sotul ei, il aduce pe un drum misterios. Romanul ia o intorsatura atunci cand Theo ii citeste jurnalul si devine tot mai apropiat de Alicia. El reuseste sa o faca sa vorbeasca. Adevarul din spatele acestei crime este socant.

Romanul merge in paralel cu scrierile din jurnalul Aliciei si cu viata lui Theo Faber. Theo Faber isi asociaza intamplarile din copilarie cu cele ale Aliciei. Miezul problemelor acestor doua personaje vine din adancul trecutului lor. Amandoi au aceleasi cicatrici in suflet, fizice si mentale. Dorinta de a o salva pe Alicia devine centrul existentei sale.  Theo isi incalca regulile meseriei sale si devine un adevarat detectiv. El ia legatura cu persoanele din jurul Aliciei pentru a vedea care este raspunsul tacerii ei.  Raspunsul la intrebarea de ce l-a impuscat Alicia pe sotul ei. Care e adevaratul motiv? Sa fie altcineva adevaratul criminal? Alicia in timp ce picta intra intr-un fel de transa. Tabloul autoportret l-a numit Alcesta. Ea se identifica cu personajul principal din piesa lui Euripide pe nume Alcesta. Ea si Alcesta au destine asemanatoare. Au fost ucise, dar au si inviat dupa care raman tacute tot restul vietii.

Finalul se plaseaza intr-o intorsatura ce te mentine in suspans.Jurnalul ei va marturisi in final cine e vinovatul sau criminalul adevarat. Nu voi mai scrie prea multe despre acest roman, pentru ca nu vreau sa stric surpriza sfarsitului. O lectura placuta va doresc!

Te-ai topit in fundal

Lost man

Stateai nemiscat si mut
Ca o statuie veche
Priveai in gol si surd
Nu auzeai a mea voce

Mainile-ti tremurau tare
Buzele-ntepenite nu scoteau
Nici vorba, nici sunet
Nici strigat, nici cantec

Erai aici, dar totusi plecat
Trupu-ti exista, iar sufletul nu
Sclipirea-n ochi asa de vaga
Erai mort, dar totusi viu

Respiratia ta greoaie spunea
Cuvinte ce gura nu-ti rostea
Si paru-ti ravasit arata
Ca existai si nu prea

Ai murmurat o melodie
Ce-mi parea cunoscuta
In dansul gesturilor tale
Si-n trupul tau moale

Treceai nevazut pe strada
Si intorceai capul degraba
Poate ma gaseai sau ma vedeai
In trecutul nostru ratacit

Simteam ce tu nu simteai
Vedeam, ce tu nu vedeai
Plangeam, radeam, urlam
Ce tu nu puteai sa ai

Te-ai topit in fundal
Si asta ti-a fost fatal
Poate ca te am pierdut
Sau poate ca te am inca

Doar o clipa sa mai stai

102250

Doar o clipa sa mai stai
Sa ma imbratisezi un pic
Sa imi dai un sarut mic
Sa canti o clipa din nai

Doar o secunda sa mai stai
Voalul dragostei tale este
Ademenitor de rece si izbeste
Peretele sufletului meu de ciment

Doar un minut sa mai stai
Sa ma acoperi cu sentiment
Sa ma porti pe bratele tale
Si sa ma strigi usor pe nume

Doar o mie de ani sa stai
Alaturi de inima mea plapanda
Sa ma aperi de demonii mintii
Si sa ma salvezi de ceata deasa

Doar un an sa imi dai
Sa iti ofer o parte din mine
Sa imi soptesti cuvinte dulci
Si sa ma cuceresti cu rugaminti.

Te pictez

Q4c1H0hFgj

Te pictez in culori nebune
Si iti asez durerile si bucuriile
In tusul negru ce zgarie hartia
In suflul oprit al imaginatiei

Te pictez cu ochii mei
Si iti culeg culorile inimii
In pensule subtiri mania
In sufletul palit al mintii tale

Te pictez cu cuvinte tari
Si iti veghez privirea rece
In pensula plina de culoare
In sufletul inghetat de rele

Te pictez cu linii si cu puncte
Si iti unesc simtamintele toate
In tropotul ploii ce iti canta
In roiuri de lacrimi inghetate

Cand urci pe scara vietii

pe scara vietii

Cand urci pe scara vietii nu uita
Ca piedici tu vei intalni
Si oameni rai te vor asupri
Si nu-ti pierde speranta
Caci asta iti e viata
Cand cu bune, cand cu rele
Pe carari si drumuri ascunse

Cand urci pe scara vietii nu nega
Ca daruri pretioase vei primi
Si alaturi de tine vei avea
Familia si prietenii uniti
Pentru ca asa iti este dat
Cand cu greu, cand cu usor
Pe cai stiute sau nestiute

Cand urci pe scara vietii nu striga
Ca ai putea fi repede auzit
Chiar de-i soapta sau de-i gand
Si numai cine trebuie iti va fi
La dreapta ta sau la stanga ta
Cand cu sufletul, cand cu fapta
Pe drumul vietii tale pline.

Raza de soare

sunburst-2032

O raza de soare se scalda printre crengile
Copacului falnic al vietii de jos
Te poarta catre drumul de acasa
Acoperindu-te cu frunze verzi

O raza de soare te poarta usor
Catre pajistea raiului de dintre nori
Printre valurile verzi de iarba proaspata
Ce se-apleaca pe sub ale tale talpi

O raza de soare iti arata caldura
Si muzica padurii sufletesti
Te invata dansul iubirii simple
A vantului racoros cu parfum de padure

O raza de soare plictisita de acelasi
Locas ferit de lumina soarelui
Alunecand spre pestera salbaticului
Suflet ascuns de furtuna nebuna a vietii

Recapitulez…

eu si omul

Nimicul se regaseste pretutindeni: in mine si in tot ce ma inconjoara. Acordul dramatic al melodiei sufletului pierdut in nimic rasuna absurd si difuz. Craterul spumegand in ape rosii palpita o iubire imaginara si o dezvaluie incet.
Mai rau e sa simti nimicul si sa nu-l intelegi si sa nu iti dai seama de unde a provenit si ce suflet a rasarit.
Trecand nesimtitor, timpul se ataseaza de prima mea privire. Expresia fetei dezvaluie multe, chiar si recunoasterea sentimentelor; ceea ce e o adevarata arta. Sa nu te regasesti in nicio persoana inseamna ca esti unic ca personalitate si ca simplu suflet trecator prin vamile vietii.

Ridicolul te stapaneste in momentul aparitiei unei nesigurante si frica este cea care domina pe omul, muritorul om. Divinitatea este alaturi de sufletele extrasensibile si se simte numai in momentul extazului religios si al credintei.
O atmosfera pasnica, in prezenta nemarginitului apus ce atinge un camp verde plin de flori albe si napusteste in mintea artistului.

Platonicul realizeaza barajul de beton in spatele caruia se ascunde un suflet ratacit.
Relatiile inter-umane sunt false si de efect in sensul materialismului. Sa creezi in fantezie si in imaginara lume proprie, apoi gestul schitat alunga farmecul cu greu construit. Real nu este nimic, nici macar respiratia.

Furtuna e viata mea

furtuna e viata mea

De ce sa fiu furtuna
Cand soarele e pe cer,
Cand viata ma-nconjoara
Cu al sau mister?

Mister pe care tocmai
Eu l-am deslusit
Intr-o viata cu imagini
De culorile inchinate trecutului

Intr-o lume redusa
Intr-un mediu egoist
Unde nu te poti misca
Nici realiza, nici valoriza

Bucuria unei minuni
Ce nu mai apare
In niciunul dintre colturi
Unde El rasare!

Traind aceleasi scene
Venite din materialitate
Eu ma descotorosesc de ele
Traind aceleasi in spiritualitate

Regasirea intr-o viata
Unde totul se afla in ceata
In viata sfintilor si ingerilor
In nemurire sau in viata vietilor.

Valuri de rubine

rubine

Reculeg sclipiri de rubine
Din ochii ce sangereaza
Unde se vad valuri
Din Marea Rosie a rubinelor

Se vede amintirea apusului
Ce inroseste lumea intreaga
Rubinul este pacatul
Facut fara tagada

Rasete ce se sparg in linistea rece
Se aud precum ecouri
Repetate in mintea
Celor din cavouri

Lacrimi ca rubine cad
Pe matasea neagra lucie
Devin valuri de rubine
Ce acopera suflete ratacite

Iarasi rasaritul ne scalda
In valurile fierbinti ale rubinelor
Iarasi soarele apasa
In capetele ratacite ale fiintelor

Si apoi noaptea ne scalda
In neagra si sclipitoarea catifea
In linistea asurzitoare ca un tipat
Ne scalda-n vesnicie

In infinitul ropot al apei
In freamatul agitant al toamnei
In zgomotul masinilor de fier
In ceata alba a diminetilor

Si totusi declar razboi naturii
Durata maxima si infinita
A unui proces tacit al vietii
Care se va termina cu moartea.