Recenzie Tatal celuilalt copil Parinoush Saniee

1049043-0

Romanul incadreaza povestea unei familii iraniene al carui copil Shahab este personaj principal. Se vorbeste despre pozitia sociala a lui Shahab, fiind considerat prostanac, retardat si izolat pentru simplul fapt ca refuza sa vorbeasca. Parintii facea totul pentru Shahab ducandu-l la tot felul de medici si ascultand parerea multor persoane. Firul intamplarilor sunt razbunarea lui Shahab pe oricine il considera prostanac, incepand cu propriul lui tata. Shahab vede diferenta de comportament a tatalui sau care umbrit de munca asidua uita sa il trateze cu iubire si cu afectiune. Mama lui Shahab, Maryam ii tine partea ori de cate ori Shahab se razbuna pe cel care il considera prostanac. Mama lui isi dedica viata ingrijind copiii, casa si pe sotul sau dar simtind o neimplinire pe plan profesional. Tatal lui Shahab, Naser, este convins ca datoria sa fata de familie se limiteaza la a-i asigura confortul material, ignorind nevoile afective ale sotiei si copiilor.  A ajuns sa intalneasca o alta familie care i-a aratat o alta perspectiva asupra notiunii de familie. Astfel a observat ca se poate trai altfel intr-o atmosfera mai vesela si mai relaxata in familie. Dorul de mama il napadeste iar familia care l-a gasit reuseste sa-l inapoieze parintilor sai adevarati. In momentul in care mutenia lui Shahab este interpretata de adultii din jur drept simptom al deficientelor mintale, neajunsurile existente intre membrii familiei se acutizeaza tot mai mult. Shahab isi pierde treptat increderea in sine, ajungind la concluzia ca a esuat in datoria filiala si ca nu este, de fapt, copilul tatalui sau. Bunica pe care inainte se razbunase a reusit sa il incurajeze sa vorbeasca, doar oferindu-i afectiune, incredere si iubire. Misiunea bunicii s-a incheiat in momentul cand Shahab a fost inscris la aceeasi scoala unde invata si fratele lui cel mare Arash. Profesoara lui Shahab a descoperit ca acesta are un talent artistic in caligrafie si decide sa il trimita la un curs special pentru copii dotati si talentati. Tatal lui Shahab devine mandru si incearca sa inteleaga de ce Shahab este rece cu el. Shahab il considera pe tatal lui a fi tatal celuilalt copil, justificand ca el este baiatul mamei si Naser este tatal celuilalt copil, Arash.

Naser este tatal care isi proiecteaza visele si reusitele in cele ale copiilor. Arash ducea povara de a fi cel mai bun elev si a dezvoltat o nevroza ce a fost vindecata cu greu timp de 3 ani.  Tatal lui Shahab isi oglindea imaginea in societate in functie de capacitatile copiilor sai, iar Shahab era o rusine pentru el. Naser oferea mai  multa atentie lui Shadi in varsta de trei ani si care vorbea orice. Shadi primea mereu afectiune, sarutari si imbratisari din partea tatalui ei. Mama lui Shahab, este mama protectoare care isi sustine copiii indiferent de capacitatile lor. Comportamentul lui Shahab era o razvratire si o lipsa de afectiune din partea tatalui sau. Ii lipsea armonia, afectiunea, veselia si comunicarea in familie. Comportamentul lui Shahab era oglindirea relatiei intre parintii lui. Datorita faptului ca Naser era cufundat in munca sa, copiii duceau lipsa de afectiune si de atentie din partea sa. Naser tindea intotdeauna sa isi compare copiii intre ei de aici incepe gelozia si competitia intre ei. Dupa ani de scoala Shahab a ajuns un artist desavarsit si inca isi considera tatal a fi: tatal celuilalt copil. Mama sa isi ia un loc de munca si astfel in familie apare armonia, intelegerea. Atmosfera se destinde chiar daca treburile casnice devin pe locul 2 pentru mama lui Shahab.

In mutenia lui, Shahab o salveaza pe Fereshteh de mania parintilor ei. Fereshteh se folosea de faptul ca Shahab nu vorbea si se oferea sa il plimbe in parc, sub pretextul de a se intalni cu iubitul ei, Ramin. Cand Fereshteh fuge de acasa, mama lui Shahab si cu Shahab o cauta la locuinta unde se intalneau Ramin si Fereshteh de obicei. Fiind gravida in luna a patra, decide sa avorteze si sa pastreze secretul cu mama lui Shahab. Fereshteh se intoarce la parintii ei si acestia au iertat-o. Fereshtes-a maritat si in sfarsit s-a linistit la casa ei.

Recomand aceasta carte ca o lectie de viata pentru parintii ai caror copii incep sa vorbeasca mai tarziu. Indiferent de cum este copilul tau acesta are nevoie de afectiune, de o viata armonioasa in familie. Copilul nu este un trofeu care se arata in societate, iar capacitatile acestuia nu trebuie insirate. O lectie pentru parintii care fac diferenta intre copii. Fiecare copil este in felul sau inzestrat cu ceva anume; fiecare copil are nevoie de iubire si sustinere. Asa cum te percepe copilul in primii ani de viata asa te va vedea si peste 5, 10 sau 20 de ani. Aveti grija cum implantati imaginea de parinti  in anii din copilarie.

Recenzie Sunt aici de Clelie Avit

sunt-aici

 

Elsa in urma unui accident pe munte ajunge la spital in coma in camera 52. Thibault vine si el la spital pentru fratele sau care a avut in accident de  masina lovind mortal doua adolescente. Sylvain , fratele lui Thibault are o mana si genunchii in ghips. Thibault e atras si curios de camera 52 unde se confeseaza Elsei care e in coma. Elsa aude tot ce ii marturiseste Thibault. El nu stie ca Elsa va trebui deconectata de la aparate. In timp ce medicii , prietenii si familia ei trebuie sa decida ziua cand va fi deconectata de la aparate, Thibault construieste o relatie cu Elsa convins ca aceasta il aude. El simte ca Elsa e vie , ca ea il aude cand ii vorbeste, o saruta o atinge pe brat, o ajuta sa -si trezeasca simturile. Oare ea se va trezi ?

Imi dai curaj sa prind aripi si sa zbor

dgdg

 

Alina Eremia – Imi dai curaj

Speranta nu moare nici ieri, nici azi, nici maine. E o plimbare in lumi paralele, inimi infocate, clipa de neoprit, minutul de indoiala sa nu intrerupa ceea ce simtim azi. Da-mi curaj pentru ca tu imi dai curaj , esti visul de neoprit, esti minutul in care ma saruti usor. Si doar atunci clipa nu sta in loc, doar atunci cand te visez la infinit, doar atunci cand mi-ai aratat doar prezent si viitor.

A trebuit sa pun punct viitorului, sa pun punct trecutului si sa dau voie prezentului. N-am crezut in tine , stiam de la inceput ca inima ta nu intelege o inima mai mare. Inca mai caut iubire, nu ma vindec niciodata de iubire. Iubirea care se naste din minciuna, din propriile mele minciuni, pentru ca m-am mintit cu ideea de noi. Dar totul a apus ca un asfintit, esti visul unei minciuni, unei realitati create de mine.

Si iti dau voie sa traiesti prin mine sa ai speranta ca vei fi pus la incercare, asa cum m-ai incercat tu. E o chemare dulce, o ultima strigare, ne invartim in jurul ideii de noi. Si sa nu ne intrerupa clipa si nici dorinta efemera. Imi dai curaj atunci cand iti sarut respiratia, atunci cand te imbratisez in agonia iubirii… te astept sa vii si sper ca atunci clipa chiar sa stea in loc, sa nu pierdem nicio secunda, nicio clipire sau o sclipire in ochi.

Ai murit din momentul in care te-ai schimbat si am negat ca doar mi se pare, desi in final am acceptat ca omul se schimba si te arunca din visare dupa ce ti-a dat curaj sa cauti iubire in persoana care nu mai  e cum era la inceput. Doar lacrimile te aud, doar lacrimile canta o simfonie dureroasa, cu orchestra plansului adanc in miezul noptii.

 

Zece respiratii scurte K.A. Tucker vol 1

vdgdd

Kacey Cleary participa la un accident de masina in urma caruia parintii ei, iubitul si cea mai buna prietena isi pierd viata. Sora ei nefiind prezenta, a scapat de tragedia asta. Pe Kacey o bantuie anii de recuperare dupa ce aproape jumatate din corp ii fusese zdrobit. Retraieste momentele in care parintii isi dadeau ultima suflare. Are cosmaruri face terapie de grup, dar totusi s-a afundat in alcool, droguri si sex. Fetele sunt in custoduia matusii si a unchiului ei. Decide sa faca o schimbare atunci cand unchiul era pe punctul de a o viola pe sora ei mai mica Livie. Unchiul le-a pierdut averea la jocuri de noroc, dar nu toata averea si asta vor afla in final. Decide sa plece definitiv din Grand Rapids Michigan cu banii gasiti prin casa matusii si a unchiului ei, alegand sa se stabileasca in Miami.

Au gasit chirie intr-un apartament modest. In cladire intalneste pe Trent Emerson, care s-a dovedit a fi noua ei slabiciune. Gaseste si o sala de antrenament in apropierea locuintei. Livie se inscrie la liceu dar intre timp are grija si de Mia, fetita vecinei lor Storm. Storm lucra la un club de noapte cu stripteuze. O aduce si pe Kacey in acest club, dar ca barmanita. Trent Emerson se dovedeste a fi Cole detinatorul masinii care a intra in masina lor. Kacey va trece peste faptul ca accidentul a fost provocat de prietenul lui Cole? Il va ierta pe Cole ca s-a dat drept Trent Emerson pentru a o vindeca de ura?

Recenzie si citate Ugly love Colleen Hoover

ugly-love-despre-fata-urata-a-iubirii_1_fullsize.jpg

 

Un roman despre fata urata a iubirii, atunci cand trecutul devine mai dureros decat durerea in sine. Tate Collins se muta la fratele ei Corbin pentru a economisi bani care ii va folosi cand se va muta singura. Ea se imparte intre facultate si munca ce presupune a fi asistenta la un spital in weekenduri. Cand ajunge la fratele ei, il cunoaste pe Miles Archer ( pilot de avion ca si Codrin fratele si tatal ei). Acestia incep o relatie bolnavicioasa bazata pe anumite reguli ceea ce presupune a nu trece de bariera fizica, totul se reduce la sex si nimic mai mult. In afara de atractia fizica si pasionala nu ii uneste nimic, ei nu sunt  nici macar prieteni. El nu cauta iubire, iar ea nu are timp pentru asa ceva. Intre timp iese la iveala trecutul dureros a lui Miles si trebuie sa se confrunte cu durerea si cu tristetea care il determina sa puna bariere in relatia cu Tate.

Am adunat cateva citate din aceasta carte si sper ca asta sa va atraga sa descoperiti o poveste de iubire inedita.

Dacă m-ar săruta, ar trebui să-mi ridic faţa ca s-o întâlnesc
pe a lui, dar ar fi drăguţ, pentru că, probabil, şi-ar petrece braţele în jurul taliei mele şi m-ar ridica spre el, iar gurile ni s-ar uni, ca piesele unui puzzle. Numai că nu s-ar potrivi foarte bine, pentru că, în mod sigur, nu sunt două piese ale aceluiaşi puzzle.
În pieptul meu se petrece ceva ciudat. Ca o bătaie de aripi.

Gândurile mele nu mai sunt gânduri.
Gândurile mele sunt Rachel.
Nu pot să mă îndrăgostesc de tine, Rachel.
Mă uit la chiuvetă. Vreau să mă uit la Rachel.
Trag aer în piept. Vreau să o inspir pe Rachel.
Închid ochii. O văd numai pe Rachel.
Mă spăl pe mâini. Vreau să o ating pe Rachel

Corpul ei reacţionează. Se îndreaptă, dar nu cu mult.
Respir mai greu, dar nu cu mult. Obrajii i se înroşesc,
dar nu cu mult.
Doar atât cât trebuie.
Mâna mea i se mulează pe talie. Ochii mei îi caută pe ai ei.
Nu văd în ei un refuz, aşa că o fac.
Când buzele mele le ating pe ale ei, mă simt în atât de multe feluri! Mă simt rău şi bine
şi corect şi greşit și vreau
răzbunare.
Trage aer în piept, furându-mi câteva răsuflări. Expir în ea,
dându-i mai mult din aerul meu
Limbile ni se ating, vinovăţia ni se împleteşte şi degetele mele
alunecă în părul pe care Dumnezeu l-a creat special pentru ea. Noua mea aromă preferată este Rachel.
Noul meu lucru preferat este Rachel.
O vreau pe Rachel, cadou de ziua mea. O vreau pe Rachel,
cadou de Crăciun.
O vreau pe Rachel, cadou de absolvire.
Rachel, Rachel, Rachel.
O să mă îndrăgostesc, oricum, de tine, Rachel.
Uşa din spate se deschide.
Îi dau drumul lui Rachel.
Şi ea îmi dă drumul, dar numai fizic. Încă o pot simți în orice alt fel.

Miles este totul.
Aşa e când faci o pasiune pentru cineva. Nu e nicăieri, iar apoi, dintr-odată, e peste tot, chiar dacă nu vrei să fie.
Mă face să mă întreb dacă eu sunt pe undeva pentru el, dar gândul ăsta nu ţine mult. Pot să-mi dau seama dacă un tip e atras de mine şi, în mod sigur, Miles nu intră în această categoric. De aceea, trebuie să găsesc o cale de a opri toate sentimentele care mă cuprind, atunci când sunt în preajma lui. Ultimul lucru de care am nevoie acum este o pasiune stupidă 68

pentru un tip, când eu abia reuşesc să-mi împart timpul între şcoală şi serviciu

Mă priveşte în oglinda retrovizoare şi îi simt ochii ca pe nişte mâini, plimbându-se pe fiecare centimetru al corpului meu.

Nu ştiu ce-i trece prin minte. Nu zâmbeşte niciodată. Nu râde niciodată. Nu flirtează niciodată. Chipul lui arată ca şi cum ar fi acoperit cu o mască de protecţie între expresiile lui şi restul lumii.

Încă mă uit la el, prin oglinda retrovizoare, încercând să-l descifrez, când mă priveşte din nou. Îmi cobor privirea la ecranul telefonului, puţin jenată că iar m-a prins cu ochii la el. Dar oglinda e ca un magnet şi naiba să mă ia dacă ochii mei nu se îndreaptă din nou spre ea.
În secunda în care mă uit din nou în oglindă, se uită şi el.
Mă uit în jos.
Fir-ar!
Asta este pe punctul de a deveni cel mai lung drum din viaţa mea.
Mă abţin trei minute, după care mă uit din nou.
Fir-ar! Se uită și el.
Zâmbesc, amuzată de jocul pe care l-am început.
Zâmbeşte şi el.
Zâmbeşte. Şi. El.

Îşi lasă mâna să se odihnească pe consolă, dar e ocupată de picioarele mele.
— Scuze, îi zic, împingându-mă în mâini şi încercând să îmi trag picioarele înapoi.
Degete lui îmi prind piciorul gol, oprindu-mă.
— Lasă-le, îmi răspunde.
Mâna lui e încă înfăşurată în jurul piciorului meu. Mă holbez la ea.
Fir-ar să fie, degetul mare tocmai i s-a mişcat. S-a mișcat intenţionat, mângâindu-mi piciorul. Coapsele mi se încleştează şi respiraţia mi se opreşte în plămâni, gambele mi se încordează, pentru că, să fiu a naibii dacă mâna lui nu mi-a dezmierdat piciorul înainte să se retragă.
Sunt nevoită să-mi muşc obrazul, ca să nu zâmbesc.
Cred că eşti atras de mine, Miles.

Sunt o mare mincinoasă, pentru că Miles chiar arată bine. Părul lui castaniu-auriu, împreună cu acei ochi albaştri, hipnotizanţi, umerii largi, barba de două zile care îi acoperă maxilarul ferm, mirosul lui, mereu fantastic de delicios, de parcă tocmai a ieşit de sub duş şi nici măcar n-a reuşit să se usuce cu prosopul.
Doamne, Dumnezeule!
Cine naiba sunt acum?

Apartamentul lor e mic. Nu am locuit niciodată într-un loc atât de mic. Cred că îmi place. Cu cât e spaţiul de locuit mai strâmt, cu atât familia e forţată să se iubească mai mult. Nu au loc în plus, unde să nu o facă. Mă face să vreau ca eu şi tata să ne luăm o casă mai mică.
O casă în care să fim obligaţi să interacţionăm. Un loc în care să nu fie nevoie să ne prefacem că mama nu a lăsat mult prea mult spaţiu liber, atunci când s-a stins.
Rachel se duce în bucătărie.

Ne spunem că avem totul sub control… când, de fapt nu putem controla nimic. 77

Pielea mea se simte mai bine când o atinge pe a ei. Părul meu se simte mai bine cu degetele ei împletite în el. Gura mea se simte mai bine cu limba ei în ea.
Mi-aş dori să putem respira aşa.
Să trăim aşa.
Viaţa ar fi mai frumoasă, dacă am rămâne aşa.

O sărut şi mă simt mai bine, acum, când avem un plan.
— Avem totul sub control, Rachel.
Zâmbeşte, e de acord.
— Avem totul sub control, Miles.
Îi dau gurii ei aprecierea pe care o merită.
Te voi iubi, timp de şapte luni, Rachel

Mă simt de parcă sunt la un pas de moarte şi nu e nimic în blestemata aia de trusă de prim ajutor care să mă poată salva.
Îmi strânge mai tare gâtul… şi apoi mă ucide.
Sau mă sărută. Nu pot să-mi dau seama, pentru că sunt convinsă că ambele se simt cam la fel. Buzele lui peste ale mele înglobează toate sentimentele posibile. De parcă aş trăi şi aş muri şi aş renaşte, toate în acelaşi timp.
Dumnezeule Mare! Mă sărută!

Nu ştiu ce se întâmplă cu mine, dar ceva se schimbă. Ceva se topeşte. Ceva dur sau rece sau îmbrăcat în propria mea armură se transfomă în lichid, acum, când realizez ce a însemnat, de fapt, acel sărut. Mă simt de parcă nu sunt nimic altceva decât lichid, iar lichidul nu prea se descurcă să stea în picioare sau să meargă, aşa că rămân nemişcată.
Nu mi-a mai rămas niciun gând.
Creierul = Lichid.
Inima = Unt.
Încă pot să suspin şi o fac.
Aştept să pot gândi din nou. Apoi mă gândesc, mult

Nu mai sunt Tate când sunt în preajma lui Miles. Sunt lichid şi lichidul nu ştie cum să fie ferm sau să-şi ia apărarea, de unul singur. Lichidul curge. Asta e tot ce vreau să fac cu Miles.
Să curg.

Dacă aş putea avea o superputere, ar fi puterea de a mă infiltra. M-aş infiltra în mintea lui, ca să-i pot citi toate gândurile.
M-aș infiltra în inima lui și m-aş răspândi în ea, ca un virus.
M-aș numi Infiltratorul.

Uneori, tăcerea mea spune: nu știu cum să-ți vorbesc, nu știu ce gândești, vorbește-mi, spune-mi tot ce ai spus vreodată; toate cuvintele, începând cu primul tău cuvânt.
Mă întreb ce spune tăcerea lui.

Nu ştiu dacă pot face asta, Miles. Nu ştiu dacă pot să respect cea de-a doua regulă, pentru că, dintr-odată, îmi doresc să ajung în viitorul tău mai mult decât vreau să ajung cu tine, pe bancheta din spate.

Nu mă doare când nu le sărut pe niciuna dintre celelalte fete pe care le-am sărutat în trecut.
Mă doare numai atunci când nu o sărut pe Rachel.
Poate aşa se explică faptul că dragostea este atât de dureroasă.
Îmi place să te sărut, Rachel.

Buzele lui le ating ușor pe ale mele și mă trezesc comparând senzaţia şi mirosul ploii cu sărutul lui.
Sărutul lui e mai bun, mult mai bun.
Buzele lui sunt ude de ploaie și sunt puțin mai reci, dar contrabalansează cu mângâierea caldă a limbii lui lângă a mea. Ploaia, întunericul care ne înconjoară şi sărutul lui mă fac să simt că suntem, cu adevărat, pe scenă şi că piesa noastră tocmai a atins punctul culminant. Mă simt de parcă inima, stomacul și sufletul meu se luptă să iasă din mine şi să intre în el.

Știu că a spus că vrea doar să mă sărute, câteva minute, dar definiţia lui pentru sărut şi definiţia mea pentru sărut nu sunt scrise în aceeaşi limbă

Încă nu-mi dau seama pentru ce anume îşi cere scuze, dar nu are importanţă, pentru că pare că îşi cere pentru tot. Pentru că a început cu mine ceva ce amândoi ştiam că nu se va termina cu bine. Pentru că nu este în stare să îşi înfrunte trecutul. Pentru că nu este în stare să-şi înfrunte viitorul. Pentru că m-a distrus când a plecat în dormitor şi a trântit uşa.

miles
E mai uşor să confunzi sentimentele şi emoţiile cu ceva ce nu sunt, mai ales atunci când priveşti persoana în ochi.

Tate Şi eu îmi fac griji pentru mine, Miles, dar îmi doresc acest prezent cu tine, mult mai mult decât îmi pasă cum mă va afecta, până la sfârşit.

Cap Câteodată, spiritul unui om nu este suficient de puternic să ţină piept fantomelor trecutului.

Sunt fericită, pentru că ne simţim bine împreună. Sunt tristă, pentru că ne simţim bine împreună. Sunt enervată, pentru că ne simţim bine împreună şi mă face să vreau mai multe momente ca acesta. Vreau mult mai mult din el.

Uneori, părţile frumoase ale iubirii se mută înapoi, în Phoenix.
Părţile urâte ale iubirii sunt prea grele să se mute înapoi, în Phoenix. Părţile urâte ale iubirii nu te pot ridica.
Ele te
C
O
B
O
A
R
Ă.
Te apasă cu greutatea lor.
Te îneacă.
Te uiţi în sus şi te gândeşti: Îmi doresc să fi fost acolo, sus.
Dar nu eşti.
Iubirea urâtă se contopeşte cu tine.
Te consumă.
Te face să urăşti totul.
Te face să realizezi că părţile frumoase nici nu merită trăite.

Aşa că renunţi. Renunţi la tot. Nu mai vrei iubire, niciodată, indiferent ce fel de iubire, pentru că niciun fel de iubire nu merită să mai trăieşti vreodată părţile ei urâte.
Nu-mi voi permite să mai iubesc pe nimeni, niciodată, Rachel.
Niciodată.

Tăcerea ei mă îngrijorează, aşa că scot repede inelul şi îi iau mâna.
— Vrei să încalci regula numărul doi cu mine, Tate? Pentru că îmi doresc, cu adevărat, să mă însor cu tine.
Nu trebuie să spună da. Lacrimile, sărutul şi râsul ei îmi spun tot ce vreau să ştiu.

Cine a inventat propoziţia, Te iubesc până la moarte, cu siguranţă nu a cunoscut genul de iubire dintre mine şi Tate. Dacă ar fi fost aşa, ar fi sunat: Te iubesc până la viaţă.
Pentru exact asta a făcut Tate.
M-a iubit, până am înviat.

 

Daca as ramane 2 (Where she went) Gayle Forman

index

Cartea Where she went am citit-o in engleza cred ca in doua zile am savurat-o. Cartea este scrisa prin prisma lui Adam asa cum el a trait si a vazut lucrurile alaturi de Mia.  Au trecut trei ani de la accidentul devastator, trei ani de cand Mia a iesit din viata lui Adam.

Amandoi traiesc la poli diferiti, Mia se bucura de succes la Julliard si Adam de succesul trupei sale in tabloidele din LA.  Cand Adam ramane o singura noapte prin New York , exista sansa sa devina iar un cuplu alaturi de Mia. In timp ce ei se plimba prin oras, Adam si Mia retraiesc momente din trecut si astfel iubirea lor se trezeste din nou si le umple sufletele. Se indragostesc iarasi unul de celalalt. Adam povesteste despre speranta si despre reaprinderea flacarii iubirii sale fata de Mia.

Recenzie Daca as ramane Gayle Forman

 

836378.png
Daca as ramane este despre Mia si fratele ei Teddy, dar si despre parintii ei. Intr-o zi se porneste ninsoarea in orasul lor micut. Si sunt implicate intr-un accident de masina. Mama si tatal lui Mia mor la locul accidentului si ea cu fratele ei Teddy sunt intr-o situatie critica. Ce se intampla mai departe este greu de zis, faptul ca Mia intra intr-o stare , in care sufletul ei bantuie locurile si isi vede trupul neinsufletit si proaspat operat dar si conectat la aparate.
Se priveste pe sine din afara trupului si nu intelege ce i se intampla. Restul cartii reflecteaza asupra vietii ei, asupra realizarilor sale si isi raspunde la unica intrebare: Sa raman sau sa plec? Cartea este scurta sau mai degraba compacta. Ma bucur ca Gayle Forman nu a intins povestea pe mii de pagini, a scris scurt si la obiect.
Sa o citesc a fost o experienta interesanta pentru ca arata munca si talentul in domeniul muzicii si ce sacrificii implica in a fi o persoana cunoscuta. Mia si Adam se indragostesc , el tanarul popular cu o trupa foarte placuta de adolescenti, iar Mia o fata serioasa si talentata care manuieste violoncelul din copilarie. Amandoi au in comun muzica, dar ea este acceptata la universitatea renumita Julliard.
Povestea este construita din alternarea amintirilor din copilarie dar si a celor din prezent. Totul se invarte in jurul muzicii si a sacrificiilor parintilor pentru ca ea sa isi urmeze visul. Se afla intr-o situatie dificila , nu stie ce sa aleaga intre muzica si iubirea vietii sale , Adam. Trebuie sa isi foloseasca trecutul si relatiile sale pentru a decide ce va face in viitor. Va ramane cu bunicii ei si cu Adam sau sa mearga mai departe la universitate traind cu gandul ca familia ei este decedata.